Ce înseamnă a fi copil?

   Sunt copil de când mă ştiu şi aşa am de gând să rămân, în ciuda comentariilor pe care le mai aud din când în când: "Maturizează-te şi tu un pic! De ce nu poţi să fii ca noi?". Când aud genul ăsta de 'poruncă' stau şi mă gândesc, în timp ce îmi continui acţiunile de adolescent nematurizat. De ce aş fi ca voi? Aduceţi-vă aminte de anii trecuţi în care vă puteaţi opri din ceea ce făceaţi în orice moment, fără să va gândiţi că ceva aiurea se poate întâmpla dacă nu e gata. Ei bine puteţi să va străduiţi cât vreţi să păreţi maturi, pentru că tot copii sunteţi, că şi mine, că şi tovarăşii mei de la grădiniţe şi de la clasele primare, chiar şi gimnaziu. Cum se poate dovedi asta? Pe lângă mult auzita 'manea': "Copil eşti cât timp ai părinţi, mâncaţi-aş!", mai e şi acea acţiune, la care nici nu te-ai gândit... Când e iarnă, aştepţi cu nerăbdare să ningă. Urmăreşti toată ziua locurile cu faţade întunecate şi după lăsarea întunericului cum mai urmăreşti dacă ninge? Te uiţi la corpul de iluminat stradal şi când vezi doi, trei fulgi, aşa se umple ceva acolo în tine, ştiind că urmează să ningă abundent. Este adevărat că după îţi pare rău că a nins, când totul e mocirla, când frigul pătrunde în tine ca un hoţ într-o casă cu stăpân plecat, dar totuşi, te-ai bucurat involuntar când ai văzut strada acoperită de zăpadă. Asta este faptul ce te menţine copil şi zic că te menţine, pentru că şi la 60-70 de ani te poţi bucura aşa cum am zis mai sus, asta înseamnă că acel copil din tine nu vrea să plece, vrea să mori copil cu trup bătrân.